Taticilor, nu mai divortati de copii

barbat cu copil

O tin in brate ca pe un copil speriat. Si, poate chiar asa si este… desi are 32 de ani. Otilia este prietena mea cea mai buna si nu mi-este deloc usor sa o privesc cum plange. Ii mangai parul lung si frumos si ii promit ca va fi bine… dar, va fi bine?  A trecut acum ceva timp printr-un divort si si-a pierdut putin echilibrul. Dar nu din pricina asta plange. Divortul si l-a asumat cu mult timp inainte, stie ca au gresit amandoi, a inteles ca n-au stiut cum sa gestioneze furtunile din viata lor, sau poate nu au avut destula intelepciune si iubire pentru a o face. Asta a inteles. Ce nu poate intelege este faptul ca El a divortat si de Mihnea, baietelul lor in varsta de 10 ani. Acelasi baietel care pana in urma cu ceva timp era lumina ochilor lui. Si nu stie ca sa-i raspunda copilului la obsedanta intrebare: da’ tati de ce nu mai vine?

 

La fel ca Otilia sunt foarte multe femei. Prea multe. Poate vedea asta la scoala, unde o mare parte dintre copii fac parte din familii monoparentale.  Sintagma “si au trait fericiti pana la adanci batraneti”, nu prea mai are valoare decat in basme. Astea sunt vremurile… probabil.

Dar in aceeasi masura vede destui tatici care fac parte din viata copiilor lor, asa cum este si normal. Vin la serbari, sedinte, ii iau de la scoala, sau uneori le aduc pachetel la pranz. Si incearca sa inteleaga, de ce atunci cand unii barbati divorteaza, divorteaza si de copiii lor, asa cum a facut El?

Oare nu intelege cata nevoie are Mihnea de figura unui tata protector si uneori autoritar care sa-l pregateasca sa devina barbat? Oare nu intelege ca bietul baietel se culpabilizeaza pentru despartirea lor si este plin de teama ca tatal a plecat cu tot cu dragostea lui? Oare nu intelege ca se trezeste noaptea si plange de dorul lui? Oare nu intelege ca Mihnea ar trece mult mai usor peste trauma, daca ei s-ar purta cat mai normal?

 

 

O tin in brate si ii spun ca va fi bine! Dar oare va fi? Da, pentru ca am de gand sa o urc in masina si sa o duc la El. Ii voi inchide intr-o camera, unde vor trebui sa stea de vorba. Sa treaca peste durerile si dezamagirile lor, sa si le confrunte, sa si le ierte, pentru ca mai apoi sa poata comunica. Sa discute ca doi oameni mari despre cel mai important lucru din viata lor: fericirea lui Mihnea. Sa isi adune mintile si sa realizeze ca un copil are nevoie de amandoi parintii in viata lui. Vor trebui sa inteleaga si sa constientizeze faptul ca oricat de despartiti ar fi, ei vor ramane toata viata legati de dragostea pentru copilul lor.

Si indiferent cat de pornit ar fi EL acum, va trebui sa inteleaga ca este si va ramane eroul copilului sau, si este cel mai in masura sa isi invete baietelul: sa joace fotbal, sa-si controleze agresivitatea, sa lege prietenii, sa pescuiasca, sa isi asume responsabilitati, sa curteze o fata, sa se barbiereasca, sa devina barbat.

Da, va fi bine! :) 


Anunțuri matrimoniale

Divorţat, 1.68 m, 70 kg, doresc cunoştinţă doamnă 50-55 ani pentru prietenie/căsătorie.
Buna ziua. Ma numesc Timohe Silviu, am 30 de ani caut o realtie serioasa iin scopul de a intemeia o familie si casatorie, rog seriozitate maxima, daca ai astfel de intentii contacteazama.
52 de ani, 1.73, îmi doresc să pot găsi o doamnă sinceră, modestă, devotată și sufletista care să fie alături de mine la bine și la greu iar împreună să dăm uitării eșecul unei căsnicii ratate și să ne refacem viața.